"O ştiţi p-aia de la trei cu doi copii, una divorţată pe la treişdeani, roşcată şi cu nasul mare care plimbă în fiecare dimineaţă, la ora şapte, o corcitură de lup şi care se ceartă cu femeia de serviciu că le dă de mîncare la toate javrele din părculeţ şi că strînge toată haita în faţa scării? Aia era o pîrlită pe vremea răposatului, vai de capul ei! n-avea nici măcar tv alb-negru d'ăla vechi, cu lămpi... doar un radio cu tranzistori pe care îl dădea în fiecare seară la maxim ca să o audă tot blocu' pe Mirabela cu «fotoliul din odaie», doar aşa că-i plăcea ei melodia aia, îi aducea aminte de bărbat-su care o părăsise... şi ăla un beţiv, un parizar... O ştiţi, nu? E, acuma nu ştiu cum de s-a învîrtit că s-a ajuns, a făcut vreo trei ani Turcia, chipurile mergea pentru «marfă», da' cred că se curvăsărea p'acolo şi aşa s-a umplut atît de repede de bani... Am trecut ieri pe la ea cu nişte probleme de bloc şi m-a invitat în casă la un coniac mic... Dumnezeule! ce şi-a făcut aia din apartament: a spart pereţii, a unit sufrageria cu bucătăria, dar la modul elegant, cu arcadă, şi-a pus peste tot numa' parchet şi gresie nemţească, la ferestre termopane, deşi are şi aer condiţionat... dar să vedeţi ce mochetă! să vedeţi ce fototapet! insule exotice, jungle, papagali, maimuţe... şi se dă mare cu mine năsoasa!... a uitat cine o păsuia la întreţinere şi zicea «lasă, lasă!» dacă venea cu zece lei mai puţin!". Nea Costin, administratorul, stă aşezat comod pe canapea, în sufrageria preşedintelui de bloc, bea cu înghiţituri mici cel de-al patrulea pahar cu vin şi comentează ultimele noutăţi; a venit ca să-i prezinte preşedintelui raportul financiaro-administrativ pe anul 2001 în care se vorbeşte despre igienizarea casei scărilor, repararea terasei, schimbarea pubelelor de gunoi etc. "Generalu' de la cinci, ăla cu patru fete, e rău de tot! Da' cine mînca în fiecare zi numa' gră