decât să ceară Consiliului European - compus din şefii de stat sau de guvern - să ia o decizie.Ar fi fost un moment penibil, în care, probabil, mulţi dintre liderii europeni s-ar fi întrebat - decât să ceară Consiliului European - compus din şefii de stat sau de guvern - să ia o decizie.
Ar fi fost un moment penibil, în care, probabil, mulţi dintre liderii europeni s-ar fi întrebat - din nou - ce caută România în acel club select. Faptul că, în ultima clipă, Tăriceanu şi Băsescu au renunţat să exporte în UE disputele lor şi au ajuns la un compromis arată că în rândul politicienilor români mai există, se pare, o urmă de respect pentru ceea ce se numeşte "interesul naţional". Este discutabil dacă preşedintele României chiar avea dreptul să propună comisarul european. Preşedintele comisiei, Jose Barroso, i-a scris lui Tăriceanu pentru a-i cere să nominalizeze un candidat, deci Băsescu părea a fi exclus din acest joc.
În acest moment, preşedintele României a dobândit controlul asupra tuturor instituţiilor militarizate şi a serviciilor de informaţii. La negocieri, el l-a convins pe Tăriceanu că, oricum, deţinea controlul Ministerului Apărării prin şeful Statului Major General.
În zilele următoare, se va observa dacă nu cumva Băsescu a obţinut, pentru PD, şi alte două posturi, blocate în prezent de disputele din Alianţa D.A.: conducerea unităţii de informaţii a Mi-nisterului de Interne şi şefia Autorităţii Naţionale pentru Turism.
Pe de altă parte, faptul că Traian Băsescu a acceptat candidatura liberalului Varujan Vosganian pentru postul de comisar european ridică foarte multe semne de întrebare. În octombrie 2000, în plin scandal privind prăbuşirea FNI, Băsescu a lansat un atac extrem de dur împotriva lui Vosganian, spunând că acesta se află pe lista oamenilor politici plătiţi de Sorin Ovidiu Vântu, pentru a-i "asigura protecţia". De atunci, relaţ