Magistraţii sunt plătiţi prost în comparaţie cu volumul mare de muncă. Aceasta a fost principala problemă cu care se confruntă magistratura din România, după părerea Lidiei Bărbulescu (foto mijloc), preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Bărbulescu a întreprins ieri o vizită de lucru la Braşov, în cadrul unui tur ce cuprins oraşele Bacău, Iaşi şi Târgul Mureş, pentru a sta de vorbă cu judecătorii şi procurorii.
Banii se află la
Ministerul Justiţiei
„Magistraţii au ridicat probleme de natură legislativă, dar şi de natură financiară, care vor duce la un blocaj. Banii pentru serviciile prestate sunt insuficienţi, ţinând cont de volumul de muncă şi de rata inflaţiei. Anul acesta bugetul a fost şi mai mic faţă de anul trecut”, a declarat şeful CSM. Bugetul instanţelor este gestionat de Ministerul Justiţiei, astfel că CSM nu poate interveni în niciun fel asupra lefurilor salariaţilor din sistem. „Nu putem să milităm decât ca bugetul curţilor să ajungă în administrarea CSM. Am solicitat acest lucru însă fără folos. Dorim să stabilim o grilă de salarizare care să cuprindă toate drepturile câştigate de magistraţi până în prezent, prin intermediul instanţelor”.
27.000 de acte normative
Preşedintele CSM a subliniat că a doua mare problemă a magistraţilor este legislaţia mult prea stufoasă şi, în unele cazuri, ambiguă. „Avem 27.000 de acte legislative, dintre care peste 4.000 sunt legi. Procurorii şi judecătorii ar trebui să fie la curent cu toate acestea. Deci însăşi volumul legislativ creează presiuni asupra magistraţilor. În plus, mai există şi presiunea politică, pentru că până la urmă, legile sunt date de reprezentanţii partidelor politice”, a subliniat Lidia Bărbulescu.
Ocupaţiile magistraţilor, neconstituţionale
În cadrul întâlnirii cu jurnaliştii locali, preşedintele CSM a abordat şi s
