Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a spus primul adjunct al Sefului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, informeaza Agerpres.
"Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc", a spus Gherasimov in cadrul unei conferinte internationale organizate la Moscova, Missile Defense Factor in Establishing New Security Environment.
O conferinta de trei zile, organizata de Ministerul Rus al Apararii, la care participa mai mult de 200 de specialisti militari si experti din peste 50 de tari, cu participarea NATO si OSCE si care este folosita ca platforma pentru ca pozitia rusa privind scutul antiracheta in Europa sa fie cat mai bine auzita inaintea summit-ului NATO de la Chicago.
Pe de alta parte, secretarul Consiliului Rus de Securitate, Nicolai Patrusev sustine ca pana in 2018-2020, cand proiectul antiracheta intra in fazele trei si patru, in Europa ar fi suficiente capabilitati antiracheta pentru a fi capabile sa intercepteze o parte dintre rachetele balistice intercontinentale ale Rusiei si rachete balistice lansate de pe submarinele rusesti.
Potrivit Ria Novosti, Patrusev a spus ca, fara participarea Rusiei, scutul antiracheta amplasat in Europa va duce la un dezechilibru al stabilitatii regionale si mondiale, un punct de vedere binecunoscut al Kremlinului. "Refuzul de a discuta conditiile in care Rusia ar putea primi garantii legale ca sistemul nu este indreptat impotriva Rusiei ne intareste convingerile ca scopul real al acestui sistem de aparare antiracheta poate fi diferit de ceea ce se spune", a adaugat oficialul rus.
De fapt, aceasta este marea dezbatere si
