La Consiliul Municipal din Biot s-a făcut, săptămâna trecută mare reuniune, subiectul dezbaterilor fiind valorile republicane.
Când discuţiile erau în toi, primarul, membru al UMP (acualul partid aflat la putere în Franţa), a pornit atacul. "Încetaţi să-mi mai vorbiţi despre valorile republicane", s-a răstit primarul la asistenţă. "Când mi-am preluat funcţia (în primăvara anului trecut, n.r.), ştiţi voi unde am găsit portretul preşedintelui Republicii?", i-a întrebat primarul pe cei aflaţi de faţă. Dar tot el a răspuns, văzând că nimeni din sală nu s-a grăbit să zică ceva: "Pe jos, în toaleta Primăriei!"...
Într-un târziu, predecesorul său s-a simţit obligat să dea lămuriri: "De fapt, portretul se afla într-o mică debara care duce către W.C. Nu ştiu cine l-a pus acolo şi nu ştiu dacă a fost pus în glumă sau din neglijenţă. Oricum, noi am primit portretul mai târziu, iar eu l-am dat la înrămat. După ce a fost adus înapoi, am cerut să fie instalat în holul Primăriei. Nu ştiu de ce nu s-a făcut acest lucru. Ar fi fost normal să se fi manifestat un gest de respect faţă de preşedinte...".
LEGAL
În realitate, nici o lege din Franţa sau vreun regulament nu obligă instituţiile publice să arboreze simbolurile Republicii, care sunt drapelul naţional, bustul Mariannei (figură alegorică, încarnând valorile republicane franceze, conţinute, de altfel, şi în deviza "Libertate, Egalitate, Fraternitate"), potretul preşedintelui ţării şi deviza Republicii. Prezenţa acestor simboluri în instituţiile publice se datorează unei cutume inspirate de tradiţia republicană, care este în general respectată de către primari, indiferent de culoarea lor politică. Oricum, dacă nu respectă cutuma, nu suferă nici o sancţiune, deoarece nu este prevăzută de lege ca o obligaţie. Astfel, rămâne la latitudinea fiecărei primării dacă şi ce anume simboluri să arb
