Presedintele Basescu a venit cu ideea unei noi impartiri administrative. Pus in fata opiniilor si ripostelor cetatenilor din Ardeal, a dat inapoi. Nu mai vrea sa divizeze Romania pe regiuni. In opinia mea, o noua impartire administrativa a tarii nu numai ca e necesara, dar e si urgenta. Cind Nicolae Ceausescu si CC al PCR, in 1968, au propus si impus reorganizarea administrativa a Romaniei pe judete, ratiunea a fost simpla. In mijlocul tarii trona Regiunea autonoma maghiara (cred ca asa se numea aceasta entitate), care nu putea conveni deloc regimului. Cum nu ar conveni nici acum. Regiunea cu pricina a fost impartita, in 1968, in judetele Harghita si Covasna. Termenul autonomie a disparut. nul autonomie a disparut. Motivul invocat de guvernantii de atunci a fost, fireste, altul. S-a vorbit de traditia stramoseasca, de judetele Covurlui si Tutova. S-a spus ca impartirea pe judete ar avea un mare avantaj economic. Judetele mai sarace, mai putin dezvoltate ar fi beneficiat (de la centru) de o atentie egala (sau mai mare) prin raport cu judetele dezvoltate economic. In citeva cincinale, prin efort sustinut, munca voluntara si entuziasm muncitoresc, decalajul economic dintre saraci si bogati ar fi disparut. Romania s-ar fi dezvoltat armonios, implinind astfel idealul comunist ca diferentele de orice tip trebuie sa dispara. Cum stim, comunistii nu acceptau diferentele, nici macar pe acelea naturale (de sex, rasa etc.). Orice diferenta li se parea dubioasa. Voiau sa anuleze, de pilda, diferenta dintre sat si oras. N-au realizat nici o scofala. Au reusit numai sa distruga satele si agricultura, fara a aduce in catune relativa prosperitate a oraselor. Satul aspira sa devina oras. Orasul aspira sa devina municipiu. Si orice municipiu aspira sa devina un New York. Comunistii voiau sa anuleze si diferenta dintre muncitori si tarani. Mecanizarea agriculturii si masiva migrare a t