Barack Obama ar trebui să NU dea publicităţii fotografiile cu cadavrul lui Osama bin Laden. Desigur, aşteptarea este mare, milioane de oameni din toată lumea dau, de două zile, Refresh pe site-urile de ştiri, în timp ce câte un oficial de la Casa Albă întreţine atmosfera anunţând imagini "atroce". Administraţia americană amână însă momentul, subliniind că situaţia este "sensibilă". Tot mai multă lume înclină să creadă că totul nu e altceva decât o campanie de teasing pentru momentul culminant de joi, când Barack Obama se va duce la Ground Zero: atunci arătarea capului sfărâmat al celui mai detestat duşman al poporului american va exorciza răul iar mândria naţională şi popularitatea preşedintelui vor creşte împreună, ca turnurile gemene.

Dacă George W. Bush ar fi fost în locul lui Barack Obama, problema ar fi fost demult rezolvată. Ar fi apărut din prima clipă la televizor cu scalpul lui bin Laden la cingătoare suflând ca un cowboy în ţeava pistolului: "We got him!" Obama nu este însă Bush. Nu este un pistolar. Nu şi-a creat o imagine de om al războiului. A luat premiul Nobel pentru pace pentru faptele viitorului. Poate că această obligaţie care lucrează în viitor explică şi figura secundară pe care americanii au ales s-o joace în intervenţia din Libia, poate că ea justifică şi atitudinea de acum a lui Obama.

În operaţiunea bin Laden, Obama a jucat un rol aproape de perfecţiune. Am urmărit de multe ori discursul pe care l-a ţinut la TV, în faţa a peste 50 de milioane de americani. A evitat bucuria excesivă, vecină cu aroganţa şi sfidarea. Chiar şi cu uriaşul mecanism de publicitate din spatele lui, care i-a livrat discursul perfect, Barack Obama putea să strice tot efectul anunţului dacă ar fi cedat entuziasmului strident. N-a făcut-o. În schimb, preşedintele american a apărut în faţa naţiunii precum un chirurg care tocmai a ieşit dintr-o operaţie de ze