Despărţite din ce în ce mai evident în plan politic, Ro­mâ­nia şi Polonia făceau ultime încercări de-a mai salva ce se putea salva din relaţiile economice. Auto­rităţile din judeţul Ialomiţa anunţau încheierea campaniei de recoltare a orzului şi reportau noi producţii-record. La Berlin, Zoe Dumitrescu-Bu­şulenga vorbea în faţa auditoriului adunat la Universitatea Humbold despre opera lui Eminescu.

DISCUŢII ECONOMICE ROMÂNO-POLONEZE

Joi, 22 iunie, Constantin Dăs­că­lescu, prim-ministru al guvernului, l-a primit pe Franciszek Gaik, şef al Oficiu­lui Central al Planificării din Polonia, funcţie echivalentă ran­gu­lui de ministru. La discuţii au asistat Radu Bălan, pre­şedintele Comitetului de Stat al Planificării - omologul român al musafirului -, şi Jerzy Wozniak, ambasadorul polonez la Bu­cu­reşti. Cu imprecizia specifică limbii de lemn şi canoanelor diplomaţiei, comunicatul dat publicităţii spune că s-a discutat "o serie de aspecte" eco­no­­mice, precum "intensificarea schim­­­burilor comerciale, a coope­rării şi spe­cializării în producţie, a con­lucrării mai active pe tărâm econo­mic, tehnico-ştiinţific şi în alte sectoare de interes reciproc".

Pentru mulţi români, partea vizibilă a schimburilor economice cu această ţară consta în comerţul intens practicat de turişti, mai cu seamă turistele poloneze venite să-şi petreacă vacanţa pe litoralul românesc sau în alte "staţiuni balneo-turistice".

SEISM POLITIC, TRECUT LA "ŞI ALTELE"

"Aspecte" politice cel mai probabil că nu s-au adus în discuţie. Oaspetele polonez era un tehnocrat, specialist în economie. Şi chiar de n-ar fi fost aşa situaţia politică din Polonia, nu prea aveai cum să le stârneşti apetitul de discuţie liderilor de la Bucureşti. Chiar luna iunie, în ţara de origine a musafirului, avuseseră loc alegeri parlamentare. Spre deosebire de România, alegerile din Polo