Patru dintre localităţile de la periferia oraşului sunt destinate rezidenţialului, iar celelalte două, caselor de vacanţă şi activităţii industriale. Criza încetineşte ritmul alert al dezvoltării imobiliare bistriţene din ultimii doi ani. Constructorii amână sau regândesc strategia pentru proiectele cu autorizaţie. Formarea actualei Bistriţe poate fi asemănată cu naşterea unei planete. Oraşul istoric dezvoltat „intramuros”, adică în interiorul zidurilor vechii cetăţi, este nucleul care a atras în jurul lui „materie”.
Primul „strat” este reprezentat de zona din jurul cetăţii, dezvoltată după 1864, când zidurile fortificaţiei au fost demolate.
Acum se deschid marile bulevarde existente şi azi: Republicii, Independenţei, Odobescu, Gării.
Casele ce mărginesc aceste artere sunt construite în stil eclectic şi secesion. Tot acum apar clădiri administrative importante, şcoli, dar şi parcul.
Epoca comunistă cristalizează aspectul actual al Bistriţei. Blocurile caracteristice epocii „acoperă” centrul istoric pe laturile sale de est, nord şi vest.
În anii `90, oraşul atrage primii sateliţi. „Viişoara şi Unirea, situate la ieşirea spre Cluj, respectiv Vatra Dornei, s-au unit deja cu oraşul „vechi”.
Vilele unifamiliale construite pe loturi de pământ retrocedate „au avansat” din ambele părţi, atât dinspre oraş, cât şi dinspre localităţi, până când cele trei au devenit o singură aglomerare urbană”, explică Monica Pop, şef Serviciu Urbanism în cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa.
Şi în alte două localităţi componente, Ghinda şi Sigmir, segmentul rezidenţial este în dezvoltare, astfel încât mai puţin de un kilometru le desparte astăzi de oraş.
Număr de autorizaţii în creştere
Conform datelor Primăriei, în 2007 au fost eliberate 1.454 de autorizaţii de con