În România, anual se nasc în jur de 1.200 de copii cu afecţiuni severe ale inimii. Cei mai mulţi dintre copiii care se nasc cu malformaţii cardiace grave au nevoie de intervenţie chirurgicală din primul an de viaţă, pentru a avea şansa de a duce o viaţă normală. Tratamentul pentru malformaţiile cardiace congenitale depinde de complexitatea acestora. Există afecţiuni minore, care nu dau simptome, nu necesită tratament şi care pot fi depistate accidental, la câţiva ani după naştere.
În cazul malformaţiilor cardiace severe, ameninţătoare de viaţă, nou-născutul are nevoie de intervenţie chirurgicală imediată.
„Pentru ţara noastră, numărul copiilor cu malformaţii congenitale de cord care trebuie operaţi în primul an de viaţă este de aproximativ 300- 350 pe an”, apreciază Eugen Pascal Ciofu, profesor doctor, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Astfel, în primele ore după naştere, bebeluşul trebuie transferat din maternitate într-un centru cu secţie de cardiologie pediatrică şi chirurgie cardiovasculară.
Avem doar două centre mari
Din nefericire, în România sunt copii cu malformaţii cardiace grave care mor din cauză că nu pot fi trataţi sau diagnosticaţi corect.
În prezent, principalele centre de chirurgie cardiovasculară unde pot fi operaţi nou-născuţii cu astfel de probleme sunt Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş şi Institutul Inimii din Cluj-Napoca.
„Numărul de copii în vârstă de 0-1 an cu malformaţii congenitale de cord operaţi anual în aceste două centre este total insuficient faţă de necesităţile din România, sub 50 la sută”, afirmă profesorul Eugen Pascal Ciofu.
În Bucureşti, se va deschide până la sfârşitul acestui an o secţie de cardio-chirurgie pediatrică la Spitalul „Marie Curie“, unde se estimează că vor
