DRAMA CONSILIERULUI CLUBULUI DINAMO. Silviei Dinu i-a fost amputat, în urmă cu trei zile, şi al doilea picior, după ce, în vară, îl pierduse pe primul.

Milioane de români sunt alături de tine, Silvia. Tu şi Cornel aţi făcut un popor întreg fericit de sute de ori. Oricine ştie că un mare fotbalist şi, mai târziu, un mare antrenor nu poate fi campion decât împreună cu soţia lui, cu tine adică. În 35 de ani de căsnicie liniştită în care aţi făcut mare un copil şi v-aţi gospodărit discret, departe, foarte departe de obişnuitele bârfe mondene. Trebuie să ştii, Silvia, că lumea, iubindu-l pe el, te iubeşte şi pe tine. Şi cei mai aprigi duşmani ai lui şi ai clubului îţi sunt acum alături şi se roagă să ai forţa să stai cu noi. Să fii bunică, să îmbătrâneşti, să trăieşti în linişte, cum o vrea Dumnezeu!

Cornel tocmai s-a întors de Dincolo. El a avut forţa să revină la tine şi la băiatul vostru. Dacă pe Cornel "l-a îmbolnăvit nerecunoştinţa oamenilor!", cum declarai tu într-un interviu recent din Q Magazine, pe tine trebuie să te ajute dragostea noastră. Şi amintirile. Mai ţii minte ce frumos a fost! Eraţi la aceeaşi facultate. V-aţi văzut, v-aţi plăcut şi, în 1977, la doi ani după terminarea studilor, v-aţi căsătorit. Naş a fost Fănuş Neagu, un om minunat. Băiatul vostru, Corneluş, a venit pe lume în 1988. Sunteţi căsătoriţi de 35 de ani, ceea ce este destul de fantezist pentru un fotbalist.

Masa cu Eugen Barbu

Prin 1978 v-am cunoscut şi eu. Nu cred să mă mai ţii minte. Erai la hotelul Economat, din Sinaia. Lângă Peleş, pe timpurile acelea un perimetru unde nu prea intra oricine. Stăteaţi la masă cu marele scriitor Eugen Barbu. Este foarte greu de explicat astăzi cine era Eugen Barbu atunci. Un mare scriitor va fi până la sfârşitul limbii române şi asta cei pricepuţi o ştiu. Atunci era personalitatea culturală şi politică la