* Tinerea de minte, din cite spun psihologii, variaza de la om la om si de la situatie la situatie: stiti cit de usor tine minte omul cui i-a imprumutat bani si cit de greu isi aminteste numele celor de la care a luat, de exemplu. Nu e cazul aici, asadar poate tineti minte ca nu de mult, cu doar citeva zile in urma, scrisesem despre problema ciinilor maidanezi de la Iasi (dar, de fapt, una extinsa in toata tara), care s-au inmultit si s-au transformat, dupa cum au dat si la televizor, in vulpi turbate, mistreti, lupi fiorosi, ursi bruni carpatini turbati, hipopotami turbati - sau, conform declaratiei unui cetatean care a vazut-o urcind in bloc pe soacra-sa Varvara imbracata in palton de blana, mamuti bolnavi de rabie! Cind a fost momentul, noi am scris. Evenimentele s-au precipitat, campania impotriva ciinilor comunitari a continuat prin tara, cam asa: * Sute de mii de maidanezi umbla pe strazi, in libertate. Nu dau lina, pene, carne. Musca. Intr-o vreme, unii au dat oua, dar campania de castrare n-a tinut prea mult, fiind scumpa. In toate bataliile surde cu autoritatile si cu cetatenii muscati, aceste patrupede animale (asa a zis o tanti de la televizor, asa zicem si noi, ca nu e gresit: exista animale bipede - omul - si animale cu mai multe picioare, cum ar fi circiiacul, dupa cum exista si patrupede vegetale, precum masa sau scaunul din lemn!) au avut si aliati de nadejde: organizatii straine de tipul "Vier Pfoten" ("Patru Labute", nume care ne poarta cu gindul la alte alea!), foste actrite straine de tipul Brigitte Bardot si salariile mici ale hingherilor. Multi dintre acesti vrednici angajati ai serviciilor de ecarisaj accepta oricind mici atentii de pe la diverse babe de cartier, sa nu-i ia pe Tarzanel, pe Fetita sau pe Bobita. Oamenii muscati de maidanezi au avut dintotdeauna mult mai putini aliati: doar pe cei care continua lupta cu ciinii comunitari. Aceasta