Limba de stat a Republicii Moldova este limba română. O decizie în acest sens a fost exprimată astăzi de preşedintele Curţii Contituţionale, Alexandru Tănase.
Potrivit Curţii Constituţionale, limba română şi cea moldovenească sunt identice, însă textul Declaraţiei de Independenţă, unde este menţionată limba română, prevalează în raport cu textului Constituţiei unde este menţionată limba moldovenească.
"Decizia este definitivă, nu poatre fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial", a subliniat Alexandru Tănase.
Curtea Constituţională a examinat două sesizări privind interpretarea articolului 13 din Legea Supremă, care se referă la limba oficială a ţării. Una dintre sesizări a fost depusă de către deputatul liberal-reformator Ana Guţu, iar cealaltă este semnată de liberalii lui Mihai Ghimpu.
Potrivit unui sondaj IRES, trei sferturi dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România. Însă, aproape o treime dintre participanţii la studiu cred că majoritatea cetăţenilor moldoveni nu sunt de acord cu unirea ţării lor cu România, iar o cincime spun că românii nu sunt de acord cu unirea ţării noastre cu Republica Moldova.
64% dintre respondenţi au auzit despre declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit cărora următorul proiect politic pentru România, după NATO şi UE este unirea cu Republica Moldova, iar 63% dintre participanţii la sondaj au o părere bună şi foarte bună despre această declaraţie, în timp ce 20% au o părere proastă şi foarte proastă.
Peste 70% dintre respondenţi sunt de acord cu declaraţia presedintelui României conform căreia "acum e oportun să o spunem, avem acest obiectiv, dacă vor vrea moldovenii, am spus-o la Chişinău. Sunt convins că dacă la Chişinău va exista un interes unionist, România va spune da".
