Decolmatarea a gonit peştii din Bega. Reprezentaţii Direcţiei Apelor Timiş recunosc că lucrările au dereglat habitatul peştilor, dar nu sunt înrijoraţi. Biologii spun că peştii speriaţi au emigrat în amonte.

În urmă cu doi ani, pescarii de pe canalul Bega se lăudau cu capturi şi de şase kilograme. Acum, după lucrările de decolmatare, stau cu beţele în mână în speranţa să muşte momeala măcar un plătic de mărimea palmei. „Înainte era verdeaţă pe apă. Era şi peşte. După decolmatare nu mai prinzi decât peşti mici. Acum doi ani am prins un avat de şase kile, la podul Traian. Dar am ajuns să fac pescuit sportiv. Ce prind arunc înapoi în apă”, a declarat Teodor Ciuman, fost şofer, acum pensionar şi pescar pe Bega. Pescarii spun că dau la şalău, ştiucă, somn, mihalt şi bibani, dar nu se prind de gârlig decât plătici. „Înainte de decolmatare strângeam zi de zi cam 1-2 kilograme. Acum sunt zile în care mă întorc acasă cu plasa goală. Scot un kilogram de peşte pe lună. Draglinele au speriat peştii”, a spus Ion Dragovan, un alt pescar împătimit.

„Peştii s-au refugiat în amonte”

Reprezentanţii Direcţiei Apelor Timiş admit că decolmatarea a deranjat habitatul peştilor, dar spun că este doar o periadă de tranzit. „E normal să fugă peştii din zonele în care au fost utilajele. S-a dragat, s-a escavat, era zgomot, iar peştii s-au refugiat spre amonte. Dar se vor întoarce. Nu au dispărut din Bega. Sperăm ca să terminăm lucrările de decolmatare până în decembrie, iar după aceea să avem şi noi şi peştii o viaţă mai bună”, a declarat Titu Bojin, directorul Apelor Banat.

Mofturoşii nu mai trag la undiţă

Biologii vin cu altă teorie. Aceştia spun că, după ce utilajele au răscolit pe fundul canalului, a ieşit la iveală foarte multă mâncare pentru peşti. „Acum au mai multă mâncare, probabil sunt mai sătui şi nu mai trag la undiţa p