Trei primi-miniştri, patru guverne (susţinute de coaliţii diferite), 79 de miniştri cu portofoliu, în cele 4 guverne, în cabinete cu 16 ministere: ciclul politic 2009 - 2012 care se încheie este cea mai "aglomerată" perioadă la Palatul Victoria din ultimii peste20 de ani de la revoluţie. Este o perioadă în care toate partidele parlamentare s-au perindat, în formule şi montaje de neînchipuit în trecut, pe la guvernare. Ani tumultuoşi ca aceştia am mai întâlnit tot într-o perioadă de criză - sfârşitul anilor '90 când într-un ciclu electoral pe la Palatul Victoria s-au perindat tot trei prim-miniştri (Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu), dar nici criza de atunci nu a fost atât de gravă şi nici scandalul politic atât de prelungit. Am avut în ultimii patru ani de guvernare coaliţii diferite - întâi PSD cu PDL, apoi PDL cu UDMR şi fugari din PSD, acum PSD şi PNL. Dar economia e pe perfuzii.

Patru guverne (două con­duse de Emil Boc, primul susţinut şi de PSD) şi trei prim-miniştri a avut Ro­mânia în patru ani: Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta. Puteam enumera aici un alt nume, dacă "nu se răzgândea": Theodor Stolojan. Pentru că Stolojan a fost prima propunere a preşedintelui Traian Băsescu pentru fotoliul de premier, după alegerile din iarna lui 2008 câştigate de PSD la număr de voturi şi de PDL la număr de mandate parlamentare. Stolojan a acceptat iniţial să conducă guvernul şi apoi a renunţat. Nu putea, a spus el, să fie stăpân pe decizii de vreme ce Guvernul urma să fie controlat politic de marea alianţă dintre PSD şi PDL - ea însăşi un montaj bizar şi neaşteptat între două partide politice care până atunci se duşmăniseră de moarte. PDL care câştigase mai multe mandate parlamentare (deşi PSD câştigase mai multe voturi - aici şi-a dovedit bizareria noua lege a votului uninominal) a numit premierul (după ce Stolojan a renunţat) în