A aparut broșura admiterii la liceu, editată de Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti (aici)

Din păcate se păstrează aceeași prăpastie între școală și piata muncii,  când raportăm aceste cifre la structura pieței muncii.

Singura scuză a păstrării acestei discrepanțe uriașă rezultă din opțiunile părinților, care visează, în continuare, cariere de „boieri” pentru copiii lor. Că destul au tras ei la șaibă. Cât de păguboasă este această optică, pe care nu încearcă nimeni s-o schimbe, se vede în structura șomajului, a ofertei de forță de muncă.

Dacă nu se lămuresc singuri, părinții pot fi „lămuriti” prin examene de admitere la liceu, examen care a fost amânat nejustificat 4 ani. Dacă însă, politica de stat este îmbogățirea fabricilor de diplome universitare, care și-au trimis reprezentanții în Parlament și in Guvern,  atunci se explică menținerea prăpastiei dintre școală și piața muncii.

Să nu mai vorbim de curriculumul școlar, care și el este departe de ceeace ar fi nevoie în piața muncii. De 20 de ani nu suntem în stare, așa cum au fost alții, să aducem școala, curriculumul scolar,  în coerență cu piața muncii.

La limba si literatura română, în loc să fie pregătiți pentru înțelegerea textelor nonliterare, din viata de zi cu zi, pentru a fi capabili să alcătuiască și expună o scrisoare de intenții, un CV, o prezentare a proiectelor și viziunii proprii, să scrie coerent și corect gramatical, elevii învață teorie, critică și istorie literară, care le-ar fi de folos daca ar ajunge cu toții scriitori, ziariști, critici literari. Această abordare trebuie să rămână strict la profilul filologie.

Iată cerințe de la bacalaureatul olimpicilor: Mentioneaza doua marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii prezente in textul citat Transcrie doua secvente din text care contureaza dimensiunea temporala a imaginarului poetic. 4 puncte R