Guvernul alocă, pentru cheltuielile militare, un procent din buget mai mare decât majoritatea ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice procent din PIB decât unele state dezvoltate, printre care Italia, Olanda, Norvegia, Germania sau Canada.

"The Economist" arată că, în 2005, România a alocat pentru apărare circa 2% din PIB, respectiv două miliarde de dolari. Ungaria aloca, în acel an, sub 1,5% din PIB, respectiv 1,5 miliarde USD.

Datele deţinute de "The Economist" se referă doar la exerciţiul bugetar încheiat în anul precedent, dar, potrivit unor parlamentari români din Comisia de apărare, cheltuielile destinate Ministerului Apărării Naţionale (M.Ap.N.) vor creşte progresiv, în 2006 şi 2007. România s-a angajat, la primirea în NATO, să aloce 2,37% din PIB pentru apărare. În acest an, M.Ap.N. ar urma să primească aproximativ 2,02% din PIB, dar se pare că sunt mari probleme cu cheltuirea acestor bani. O serie de plăţi importante vor fi efectuate în decembrie, dar, potrivit unor informaţii neoficiale, este posibil ca, până acum, acest minister să fi cheltuit efectiv doar echivalentul a 1,5% din PIB. Pentru 2007, partidele din coaliţia majoritară au convenit ca M.Ap.N. să primească 2,05% din PIB, plus dreptul de a achiziţiona din fonduri extrabugetare - împrumuturi externe - avioane multirol, corvete, nave puitoare de mine sau 384 de transportoare.

"The Economist" comentează disproporţia dintre cheltuielile militare ale SUA şi cele ale aliaţilor europeni, arătând că cei de pe vechiul continent alocă apărării doar 1,9% din PIB (SUA cheltuiesc dublu, respectiv 3,8%), iar "partea leului" se duce pe salarii. În plus, SUA ar putea, teoretic, să poarte două războaie aflate la distanţă unul de celălalt, în timp ce europenii, fără ajutor american, abia ar putea face faţă unui conflict minor, aproape de casa lor.