Ecoul pe care l-au avut articolele publicate in ziarul Adevarul privind extrem de controversata licitatie de la Geneva, care va avea loc intre 22 si 24 noiembrie, a dus la scaderea notabila a sumei Ecoul pe care l-au avut articolele publicate in ziarul Adevarul privind extrem de controversata licitatie de la Geneva, care va avea loc intre 22 si 24 noiembrie, a dus la scaderea notabila a sumei cerute de catre Ministerul Culturii si Cultelor din Fondul de rezerva bugetara al Guvernului. In loc de peste 7 miliarde, cat trebuia sa se acorde initial, au fost prevazute 760 de milioane, pentru doua piese. De la cele 141 de piese pe care specialistii din Ministerul Culturii si Cultelor le prezentau ca "avand caracter de tezaur pentru patrimoniul cultural national" s-a ajuns doar la Ducatul din timpul domniei lui Basarab al II-lea (foto) si la un numar de sapte bilete de banca din anul 1912. Prima piesa pentru care Guvernul Romaniei se pregateste sa plateasca bani publici, din rezerva bugetara (10.000 de franci elvetieni - pret de pornire), este exact cea in legatura cu care am demonstrat deja ca apartine statului roman. Exista dovezi ca piesa, un unicat, a fost descoperita in 1969 de catre un colectiv condus de arheologi de la Institutul de Arheologie Bucuresti, deci ar fi trebuit sa fie in posesia institutului. Calea cea mai simpla ar fi fost sesizarea politiei, pentru elucidarea felului in care Ducatul a ajuns sa fie pus in vanzare, la o licitatie. Existau trei posibilitati: autosesizarea politiei, sesizarea politiei de catre Institutul de Arheologie in calitate de proprietar sau sesizarea politiei de catre Departamentul de Patrimoniu, din cadrul MCC. Nici una dintre ele nu a fost pusa in practica, alegandu-se cea mai paguboasa cale: acordarea, din banii publici, a 760 de milioane pentru participarea la licitatie, precum si deplasarea unui expert, din partea MCC, la Geneva