Spovedanie la Tanacu - Tatiana Niculescu Bran; Humanitas, 2006
Sigur va amintiti cazul mortii Irinei Cornici in 2005, despre care s-a spus ca a fost crucificata la manastirea Tanacu. Tatiana Niculescu Bran merge pe urmele acelui caz si pune faptele si informatiile culese intr-o forma literara remarcabila. Din 40 de interviuri, autoarea recreaza o lume care este linga noi si pe care o descopeream in 2005 cu o mirare ipocrita.
A cui victima a fost Irina?
Despre preotul Corogeanu mai stiam cite ceva din presa de atunci, de pilda ca fusese fotbalist, prilej de mare haz pentru ziaristi. Despre Irina Cornici nu stiam mare lucru pina la aceasta carte. Un copil crescut la orfelinat. O fiinta chinuita, nesigura pe sexualitatea sa, invatata de mica se se apere de baietii mai mari care se folosesc de fetele din camin.
Stie karate si se uita la filme cu batai. Pleaca in Germania printr-un program organizat de o familie de acolo. Ramine si are grija de copii sau munceste in restaurante. Stringe 4000 de euro, averea si obsesia ei. Aflata temporar in tara vine la Tanacu sa-si viziteze singura prietena, calugarita acolo. Are o criza mistica si tot trecutul sau o ajunge brusc. Dar nu va povestesc cartea, pentru ca trebuie sa o cititi.
Pulsiunile sexuale, rusinea, relatia echivoca dintre cele doua fete sint prinse de Tatiana Niculescu Bran cu o uimitoare finete psihologica. Amanunte mici care creeaza portretul mare sint aruncate ici si colo, puse in gura sau in gindurile altor personaje.
Ca mai toate fetele de la orfelinat, Irina isi ingroasa vocea, parca pentru a trece drept baiat, gindeste Daniel Corogeanu. De fapt, autoarea ne transmite un fapt pe care l-a aflat, imaginind doar contextul si pastrind veridicitatea informatiei.
Prin portretul Irinei si prin flashback-urile din viata ei, care intervin pe parcurs in
