Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti le-au dat dreptate celor de la IPP, spunând că "publicul are dreptul de a cunoaşte dacă a fost respectat cadrul legal privind procedura de atribuire şi aprobare a asistenţei financiare nerambursabile prin intermediul POSDRU".
Sentinţa nu este definitvă.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat anul trecut în judecată Autoritatea de Management Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), deoarece i-a refuzat accesul la mai multe informaţii privind proiectele derulate de acest organism aflat în subordinea Ministerului Muncii.
IPP a atacat în instanţă lipsa de transparenţă a AM-POSDRU, după ce nu a reuşit să obţină mai multe informaţii banale. Autoritatea a refuzat până şi "dezvăluirea" componenţei comisiilor de evaluare a proiectelor, pretinzând că este vorba de date personale.
Autoritatea a refuzat să ofere IPP orice informaţie privind contractele, sub pretextul că este vorba de o confidenţialitate dictată de nevoia de a proteja drepturile de autor ale beneficiarilor.
Cei de la AM-POSDRU, pe care IPP îi consideră cei mai netransparenţi dintre oficialii care se ocupă de proiecte europene, la fel ca mulţi alţi funcţionari şi politicieni care gestionează fonduri structurale în România, "nu conştientizează faptul că aceşti bani sunt tot bani publici şi pentru care trebuie să răspundă", explică Elena Iorga, director de programe la IPP.
Institutul pentru Politici Publice îi cere noului premier să nu instaleze la AM - POSDRU o persoană "obedientă politic", aşa cum au fost şefii de până acum ai autorităţii, şi să nu se concentreze doar pe gradul de absorbţie al fondurilor europene, ci şi pe utilitatea proiectelor, proiecte "care să reziste în timp, generând valoare adăugată".
După această primă victorie în instanţă, IPP solicită "tuturor Au