Sexul frumos a ajuns să domine aproape toate profesiile juridice din România, punându-i serios pe gânduri pe bărbaţii din sistem Numărul din ce în ce mai mare de judecătoare,

Sexul frumos a ajuns să domine aproape toate profesiile juridice din România, punându-i serios pe gânduri pe bărbaţii din sistem

Numărul din ce în ce mai mare de judecătoare, avocate, procuroare şi notăriţe nu revoluţionează doar limba română, în care genul feminin nu există pentru a defini profesiile juridice, ci şi întreg sistemul. Aceasta deoarece piaţa de muncă a Dreptului este acaparată, încetul cu încetul, de femei. Actualul procuror general, Laura Kovesi, prima femeie care ocupă această funcţie după 1989, consideră că opţiunea femeilor spre acest domeniu "este determinată de abilitatea acestora pentru activităţi desfăşurate în locuri fixe. Respectiv de înclinaţia lor spre conformism, spre lucruri clare şi stabile, în care rolul protector al femeii e apreciat a fi mai pregnant". Ultimele mandate la cârma Ministerului de Justiţie au fost preluate tot de femei. La sfârşitul anului trecut existau în judecătorii 3.909 judecători în funcţie, din care 2.718 femei, potrivit statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii. O proporţie similară se întâlneşte şi la Înalta Curte de Justiţie, unde doamnele judecător sunt în număr de 83, bărbaţii fiind doar 29. Doar în procuratură bărbaţii mai au un uşor avantaj Doar în cazul procurorilor, bărbaţii mai au un avantaj numeric, mic şi fragil. La un total de 2.275 de procurori, 1.065 sunt femei. Şi în activitatea notarială femeile fac legea. La sfârşitul anului trecut profesau 1.005 femei-notar, faţă de doar 532 de notari. La nivel naţional, din cei peste 17.000 de avocaţi, 58% sunt femei, conform datelor de la Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR). "O explicaţie a creşterii numărului doamnelor în această profesie libe