Herta Müller, scriitoare germană de origine română, a obţinut, ieri, Nobelul pentru literatură pe anul 2009. Pentru "concentraţia poeziei şi francheţea prozei" cu care a repovestit "viaţa deposedaţilor" din România comunistă. Dar poate fi considerat acesta un premiu şi pentru România?
Paul Goma, unul dintre scriitorii exilaţi de comunism, spune că premiul Hertei Müller nu are nicio legătură cu România. "Cum să însemne premiul Hertei Müller ceva pentru România? Ea nu a spus că este scriitoare română, ci bănăţeană. Mai mult, ea nu a fost în exil, ci în recuperare", a afirmat Goma, citat de NewsIn.
În opinia lui Mircea Cărtărescu, "acest premiu suprem aparţine puţin şi literaturii române". "Sunt absolut fericit pentru premiul acordat azi Hertei Müller. Premiul este în primul rând al ei, dar nu se poate să nu ne gândim ce lumină va arunca el asupra literaturii române. E un eveniment fericit, care-ar trebui să ne facă foarte mândri de compatrioata noastră", a fost de părere Cărtărescu, citat de Mediafax.
Cristian Tudor Popescu consideră că premiul obţinut de Herta Müller este, în cea mai mare măsură, acordat spaţiului spiritual şi cultural german, având, în acelaşi timp, şi o însemnată componentă politică. "Este bine că a luat acest premiu şi este bine că putem scrie pe ecranele televizoarelor «Herta Müller, scriitoare născută în România», dar, totuşi, nu pot să nu mă gândesc că nu au luat premiul Nobel Petru Dumitriu, Marin Preda, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, ca să nu mai vorbesc de Tudor Arghezi. "Doamna Herta Müller, o persoană absolut onorabilă, este o scriitoare de expresie germană, şi nu de expresie literară românească. Dacă nu pleca în 1987 din România, nu ar fi luat acest premiu. Contribuţia României la opera Hertei Müller este viaţa trăită de dânsa sub Ceauşescu în anii '70-'80. Se poate spune că principalul contributor la premiul H