"Odată, o corabie pe care se afla Maica Domnului a ajuns la Athos. Sus, pe munte, se afla un templu păgân. Când a păşit Sfânta Maria pe ţărm, ia aşa un trosnet mare s-a auzit, pământul s-a cutremurat, iar templul s-a năruit. Maica Domnului a zis: «Aceasta-i grădina mea şi aici să-şi facă sălaş cei ce cred în Hristos!»"
legendă creştină
Îmi recunosc cinstit greşeala de a fi crezut, înainte de a pune piciorul pe pământul Athosului, că o chilie de pustnic e, neapărat, ascunsă într-o peşteră, ca acelea de la Hozevia ori ca sălaşul lui Daniil Sihastrul, la care privim cu uimire şi, uneori, compătimitor ("Ce simplu trăia! Câtă renunţare de sine!").
Lucrurile nu stau, în totalitate, astfel. Lumea călugărilor de la Muntele Sfânt a evoluat asimilând, cu rare excepţii, aquis-ul traiului de consum al mirenilor de care Athosul s-a separat, administrativ, de 1.000 de ani, printr-o ciudată frontieră înlăuntrul căreia nu au acces femeile şi vieţuitoarele necuvântătoare de sex feminin. Dar... curentul a înlocuit lampa de gaz, aparatele elecrocasnice fac mai bine şi mai repede lucrul mâinilor, maşinile sunt mai rapide decât catârii, iar telefonul leagă mai uşor peninsula monahilor cu lumea exterioară, dar şi pe călugări între ei. Din aceste motive, n-ar trebui să ne mire când în unele dintre chiliile de la Sfântul Munte sună mobilul şi nici când sihastrul scoate borşul călugăresc din cuptorul cu microunde...
UN PRÂNZ LA CHILIA SFÂNTUL GHEORGHE-CAPSALA
În septembrie, vara a mai adăstat un pic pe lângă Karyes, unde se află chilia românească Sfântul Gheorghe-Capsala. Retrasă din drumul principal şi prăfuit care duce spre Sud, chilia seamănă cu visata noastră casă de la munte. Albă, curată, cu Muntele Athos profilat pe orizont. E o construcţie solidă, ridicată la începutul secolului trecut şi renovată, în ultimii ani, împreună