Angela Găgăuţă, în perioada 2002 - august 2005. Promiţând dobânzi de până la 78%, precum şi o capitalizare a acestora la fiecare trei luni, Găgăuţă opera nestingherită în timpul Angela Găgăuţă, în perioada 2002 - august 2005.

Promiţând dobânzi de până la 78%, precum şi o capitalizare a acestora la fiecare trei luni, Găgăuţă opera nestingherită în timpul programului, uzând de chitanţele şi de ştampilele instituţiei. Cei care cercetează cazul au estimat frauda la aproape 4 miliarde de lei, deşi, în realitate, suma se pare că este mult mai mare.

Profitând de funcţia de contabil-şef, precum şi de credibilitatea de care se bucura ca urmare a celor 30 de ani vechime în sistem, femeia şi-a început activitatea ilicită, se pare, din 2002, încasând bani de la oameni, fără a trece respectivele sume prin contabilitatea unităţii. Clienţii, mai întâi rude şi cunoştinţe, apoi ocazionali, doritori de câştiguri uşoare, s-au repezit să apeleze la Caritasul iniţiat de Găgăuţă. Păgubiţii au declarat instanţei că, la început, Angela Găgăuţă a dat primilor deponenţi dobânzile promise. Următorii nu au fost la fel de norocoşi. Deoarece, între timp, cererile de retragere a banilor se înmulţeau, iar deponenţii, amânaţi cu insistenţă, deveneau din ce în ce mai nervoşi, prăbuşirea acestei maşinaţiuni financiare era inevitabilă. Păgubiţii, peste 30 de huşeni, au venit în faţa instanţei, solicitând să le fie returnaţi banii de către CEC, cu toate că instituţia în cauză nu a fost implicată în niciun fel. Când jocul de tip Caritas a intrat în colaps, Angela Găgăuţă a încercat să se sinucidă pentru a evita o confruntare directă cu cei pe care i-a păgubit.

Unde-s banii?!

Pentru că Găgăuţă refuză, pe temei medical, orice dialog, urma banilor este greu de descoperit. Apropiaţii spun că nu a achiziţionat nimic deosebit în aceşti ani, ea locuind într-un apartament obi