Sărbătoarea Paştelui este prefaţată de trei zile extrem de importante, pline de tâlcuri, semnificaţii şi ritualuri. În Joia Mare, sufletele răposaţilor se întorc la casele lor, se aşază pe streşini şi veghează la vieţile celor care au rămas pe pământ. Oamenii au grijă să aprindă focuri şi să dea de pomană colaci şi ulcele cu vin sau apă pentru ca răposaţii să nu sufere de frig sau de foame.
Când vine vremea Rusaliilor, sufletele iau cu ele bănuţul sau colacul primit de pomană şi pleacă pe tărâmul celălalt. Caracteristice acestei zile sunt interdicţiile de a spăla sau de a munci pe câmp, încheierea tuturor farmecelor şi împărţirea de ofrande alimentare rudelor sau vecinilor.
ALIMENTE CU HAR
În Vinerea Mare se pot vopsi ouăle, iar acestea capătă puteri deosebite. Oamenii se pot vindeca de friguri dacă intră în apa unui râu ţinând în mână un ou. Alţii îngroapă în grădină un ou, crezând că astfel le este apărată casa de grindină şi inundaţii. Lingura cu care s-au amestecat vopselurile pentru înroşirea ouălor poate să descopere strigoaicele din sat.
RITUALIC
Pasca este coptura cea mai importantă care se plămădeşte în Sâmbăta Paştelui. Ea poate avea formă rotundă, întruchipând scutecele cu care a fost înfăşat Iisus Hristos, sau este dreptunghiulară, după felul în care era mormântul în care a fost îngropat Mântuitorul. Obligatoriu, pasca va avea deasupra semnul crucii, fiind unul dintre alimentele ritualice.
Cojile de ou folosite se aruncă într-o apă curgătoare pentru ca şi Blajinii (oameni misterioşi, cu mare credinţă, care trăiesc într-o altă lume) să afle că a venit vremea sărbătorii. „Din anafura de la Paşte, din crucea paştei, a făcut Dumnezeu, în Sâmbăta Paştelui, atunci când se coace pasca, toate florile, toate seminţele câte sunt, toate pâinile.
A sfărâmat crucea mărunt şi a aruncat în pat
