Unul dintre cele mai înspăimântătoare flageluri pe care le-a cunoscut omenirea a fost ciuma. În Europa, ea a făcut ravagii după 1344, adusă fiind din Asia. Atunci, cam o treime din populaţia bătrânului continent a căzut secerată de această molimă.
De pildă, în 1665, în Anglia, ea a făcut 100.000 de victime. Mod de răspândire? Prin puricii şobolanilor infestaţi de către o bacterie, Yersinia pestis. Mod de manifestare? Transpiraţie, frisoane, dureri îngrozitoare. O boală care n-a cruţat nici regi, nici oameni de rând. De aceste date şi multe altele se foloseşte Fred Vargas, o Doamnă a thrillerului franţuzesc, în romanul său "Pleacă repede, întoarce-te târziu". Un fost marinar, Joss Le Guern, a făcut puşcărie pentru că a bătut crunt un armator. După eliberare, ca să-şi câştige existenţa, o face pe crainicul într-una dintre pieţele Parisului. Cocoţat pe o ladă, el strigă – evident, contracost –, diverse mesaje de interes general sau particular. Anunţurile sunt dintre cele mai diverse: de vânzări-cumpărări, de pierderi, oferte de serviciu, buletine meteo. De la o vreme, printre aceste ştiri se strecoară unele bizare, care anunţă o iminentă epidemie de ciumă în "Oraşul lumină". Textele sunt extrase din scrieri vechi.
INVESTIGAŢIE. La început, nimeni nu le bagă în seamă. Dar pe uşile unor apartamente cineva pictează cifra 4 scrisă ca în oglindă. Un medievist îi desluşeşte semnificaţia. Este semnul care marca odinioară casele celor atinşi de necruţătoarea "moarte neagră". Comisarul Jean-Baptiste Adamsberg de la Brigada de criminalistică a arondismentului 13 le socoteşte şi el ca fiind joaca unui glumeţ. Dar viaţa mai multor locatari din aceste imobile este curmată. Cine răspândeşte ciuma? De-abia atunci autorităţile realizează gravitatea situaţiei şi urnesc o investigaţie greoaie. Însă ce semnificaţie li se poate da textelor culese din o
