De cea mai mare Sărbătoare a creştinătăţii sunt legate foarte multe superstiţii şi credinţe populare. Paştele trebuie să vă găsească entuziaşti. În plus, în sâmbăta înaintea Paştelui nu e bine să coaseţi, să faceţi pâine sau să daţi cu mătura.
Astăzi, în Ajunul Învierii Domnului, nu se coase şi nu e bine să se facă pâine. Potrivit tradiţiei, cine va face asta va orbi.
De Paşti, tradiţia spune că trebuie să mănânci peşte, ca să fii plin de viaţă. „Hrana are o cu totul altă semnificaţie de Sărbători. De Paşte, spre exemplu, peştele reprezintă un simbol al confesiunii, o transfigurare în plan ontologic a credinţei“, a explicat directorul ştiinţific al Muzeului Satului „Dimitrie Gusti“, Doina Işfănoni.
Pentru a fi frumoase, strălucitoare şi admirate de băieţi tot anul, fetele vor pune în apa cu care se vor spăla înainte de a se împărtăşi, un ou roşu, un ou alb şi un ban de aur sau de argint. Credinţa este întâlnită cu predilecţie în zona Bucovinei, unde oamenii se spală în acest mod în ziua de Paşte pentru a fi pe tot parcursul anului rumeni şi sănătoşi ca oul.
Nu aruncaţi lumânarea de la Înviere!
Lumânarea cu care s-a luat Lumina de la biserică în noaptea Învierii nu se va arunca. De-a lungul anului, ea poate fi aprinsă în caz de necaz mare. Are efecte tămăduitoare asupra persoanelor bolnave, alinându-le suferinţele. Despre cei care ciocnesc ouăle de Paşte se spune că se vor întâlni pe lumea cealaltă. În popor circulă credinţa că cel care sparge oul are dreptul să-l ia, iar dacă celălalt refuză să i-l dea, îl va mânca stricat pe lumea cealaltă.
„În Ziua de Paşte, oul se va ciocni doar în vârf, simbol al ascensiunii, al depăşirii condiţiei. Cojile de ou nu se aruncă, ci se pun pe apă sau se îngroapă, fiind un semn al fertilităţii şi al renaşterii“, a mai spus Doina Işfănoni.
Pom împodobit cu ouă, tradiţie de la saşi
