Elevii bucureşteni vor învăţa de la agenţii Direcţiei Generale Anticorupţie cum se diferenţiază un gest frumos de un act mascat de corupţie.

Ai dreptul să nu dai flori sau cadou profesoarei, chiar dacă toţi ceilalţi colegi dau? Ce poţi face dacă medicul îţi sugerează să-i dai şpagă? Ce rişti dacă dai bani ca să ţi se rezolve o problemă la circa financiară? Pentru că la astfel de întrebări elevii români, chestionaţi într-un sondaj, au dat răspunsuri îngrijorătoare, Asociaţia Pro Democraţia, Inspectoratul Şcolar Bucureşti şi Direcţia Generală Anticorupţie au demarat programul „Tinerii împotriva corupţiei". Adolescenţii cu vârste între 15 şi 18 ani din 35 de licee din Bucureşti vor primi lecţii de la inspectori ai Direcţiei Generale Anticorupţie, vor participa la dezbateri şi, în final, speră iniţiatorii, vor şti să recunoască şi cum să reacţioneze la un caz de corupţie, fie ea mică sau mare.

Programul îşi propune însă şi mai mult: să stârpească acele tendinţe care i-ar putea aduce pe aceşti elevi, peste ani, în situaţia figurilor publice care ies cu cătuşe la mâini din sediul direcţiilor anticorupţie.

Buchetul de flori, între apreciere şi şpagă

Programul va începe, propriu-zis, în luna martie, iar prezenţa tinerilor la cursuri va fi obligatorie. Acestea se vor ţine în timpul orelor de dirigenţie, de trei agenţi DGA de la Compartimentul Prevenire. „Le spunem ce înseamnă corupţia, pentru că majoritatea nu-şi dau seama că atunci când dau o sumă de bani să li se rezolve o problemă înseamnă, de fapt, o infracţiune de corupţie. Le vom da şi exemple din cele instrumentate de noi, în special din cele de la permise, pentru că în clasa a XII-a, când împlinesc 18 ani, îşi vor lua permisul şi vor fi tentaţi să dea bani pentru el", spune unul dintre ofiţeri, inspectorul principal de poliţie, Costela Hoştinar. Ofiţerul DGA se aşteaptă la o avalanşă de între