„Nu are rost să solicit subvenţie de la stat pentru culturile ecologice de la ferma mea. Mă costă mai mult benzina, fără să pun la socoteală timpul pierdut, pentru drumul făcut până la Bucureşti”, ne-a declarat Viorel Piperea, coproprietar al unei ferme ecologice de 2.500 de metri, situată în judeţul Giurgiu. Conversie cu derogare Fost constructor, Viorel Piperea, 39 de ani, s-a decis în urmă cu doi ani să cultive legume ecologice pe un teren din comuna Singureni. Afacerea este una de familie, muncesc cot la cot, soţul, soţia, copiii şi bunicii. „La început m-am hotărât să-mi cultiv singur legumele pentru consum, după ce am aflat că la unele ferme, îngrăşământul aşa-zis organic provenea din haznaua din curte. Am început cu un mic solar, şi am ajuns acum la opt solarii, iar pentru perioada următoare mă găndesc să cultiv pomi fructiferi şi viţă de vie tot în sistem certificat ecologic”, spune Viorel Piperea. Investiţia într-o astfel de afacere nu este tocmai mică. Până în prezent, la ferma „Agricooltural” de la Singureni, investiţia s-a ridicat la 100.000 de euro, din care, numai cele opt solarii importate din Israel au costat 80.000 de euro. Conversia terenului deţinut de la agricultură tradiţională, la agricultură ecologică s-a făcut relativ uşor, terenul era necultivat de 20 de ani şi certificarea s-a putut face cu derogare în doi ani, faţă de 3-5 ani cât ar dura în cazul unui teren care a fost cultivat intensiv. Preţuri ca în piaţă Coproprietarul fermei susţine că producţia totală pe sezon, de legume este de circa 15 tone. „Au fost perioade în care am avut şi două tone de roşii pe săptămână, însă cultivăm şi ardei gras, gogoşari şi ardei capia, care au un volum mare pe kilogram”,precizează Viorel Piperea. La ce preţ se vând însă legumele ecologice? De obicei, la acelaşi preţ dintr-o piaţă agroalimentară, însă desfacerea se face în cea mai mare parte la uşa fermei.