Islamistul Mohamed Morsi, reprezentantul Fraţilor Musulmani, a fost declarat câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Egipt, primele după căderea fostului dictator Hosni Mubarak.
Potrivit rezultatelor oficiale, Morsi a obţinut 51,73% din voturi faţă de cele 48,27% câştigate de rivalul său, Ahmad Chafiq, fost prim-ministru al lui Mubarak. Provenit din puternica confrerie a Fraţilor Musulmani, interzisă 30 de ani, Morsi este primul islamist care accede la funcţia supremă în Egipt şi va fi primul şef de stat care nu provine din rândurile armatei. Luni, agenţia oficială Mena anunţa că „preşedintele ales Mohamed Morsi începe să formeze noua echipă guvernamentală". În primul său discurs adresat naţiunii, Morsi a promis că va fi preşedintele „tuturor egiptenilor" şi a cerut „uniune naţională pentru a ieşi din aceste vremuri dificile", făcând referire la bărbaţi şi femei, la creştini şi musulmani.
A mai promis că va respecta tratatele internaţionale semnate de Egipt, printre principalele angajamente internaţionale figurând acordurile de pace cu Israelul, încheiate în 1979. Numai că, într-un interviu acordat agenţiei iraniene Fars, el afirmă că doreşte „să revizuiască acordurile de la Camp David" care stabiliseră pacea cu Israelul şi să întărească relaţiile dintre Egipt şi Iran, întrerupte de 30 de ani. În Israel, un deputat laburist declara la radioul public că „acum, în fruntea Egiptului se află un om care nu şi-a ascuns niciodată ostilitatea faţă de Israel".
Anunţul victoriei sale a fost primit cu o explozie de bucurie în Piaţa Tahrir, simbolul revoltei contra lui Mubarak, unde erau adunaţi sute de milioane de egipteni. În pofida legitimităţii obţinute prin alegeri, în cadrul cărora egiptenii au ales pentru prima oară în mod liber preşedintele, şeful statului va dispune de o marjă de manevră redusă după amendamentele constituţionale anunţate de