Înainte de a intra în vacanţă, parlamentarii au schimbat şi câteva dintre regulile esenţiale ale achiziţiilor publice. Pe lângă dublarea pragului de achiziţii fără licitaţie de care va beneficia orice instituţie de stat din România, câteva din companiile de stat şi din regiile autonome au fost dezlegate de obligaţia de a mai chetui banii la vedere.

După regula deja consacrată în ultimii ani, Guvernul a dictat, parlamentarii au executat. Legea a fost aprobată cu o majoritate largă, după aproape patru luni de discuţii, chiar dacă cei care au votat-o nu au înţeles în final, pe de-a întregul, ce companii au fost excluse de la obligaţia de a mai face licitaţii sau care rămân în continuare cu titulatura de autoritate contractantă şi cu achiziţiile pe SEAP.

"Nu s-a aşezat un paravan, s-a ridicat o piedică. Nu a existat intenţia de a opaciza achiziţiile publice", se justifică deputatul PNL Bogdan Tâmpău, unul dintre cei care au susţinut amendamentul în Parlament.

De ce s-a răzgândit Guvernul: Aveam un feed-back negativ

Iniţiativa a venit de la ANRMAP, deşi tot Guvernul fusese cel care a inclus în noiembrie 2012 companiile de stat şi regiile autonome în legea achiziţiilor, invocând atunci nevoia unei transparenţe mai mari şi acordul cu FMI. Contactat de gândul, vicepreşedintele ANRMAP, Mircea Fechet a explicat de ce s-a răzgândit Guvernul. "S-a reparat acel articol pentru că aveam un feed-back negativ. Ni s-au plâns managerii că îi băga în faliment mai repede decât orice altceva", spune Fechet, susţinând că Executivul are acordul Comisiei Europene pentru modificarea promulgată şi de preşedintele Traian Băsescu.

Câştigătorii: companiile din subordinea AAAS, TAROM, ROMAERO, ROMAVIA, Antibiotice, hotelurile de stat, companiile de armament, denumite generic de cei implicaţi "societăţi care lucrează pe o piaţă concurenţială şi nu servesc interes