Patru echipe au ajuns în Uruguay cu vaporul. Rudy Wetzer şi ceilalţi "tricolori" s-au îmbarcat primii, în portul Genova, pe 19 iunie 1930

Dacă acum, un vulcan de tipul Eyjafjallajokull (Islanda) ar erupe înaintea unui Mondial, acoperind Europa cu un nor de cenuşă şi blocînd tot traficul aerian, echipele ar trebui să ia feribotul. Ca în 1930.

Atunci, doar cu vaporul ar fi putut ajunge în Uruguay pentru primul Mondial. Şi acolo am fost şi noi. Propulsaţi se pare la turneul final chiar de regele Carol al II-lea, care ar fi intervenit la preşedintele FIFA, Jules Rimet, românii au fost primii care s-au îmbarcat pe Conte Verde, în portul Genova, după două nopţi petrecute în vagoane de tren de clasa a doua.

Minge peste bord

Pe 19 iunie, transatlanticul a pornit spre America de Sud. "Trei zile mai tîrziu, ne-am şi antrenat pe punte. Inclusiv cu mingea", povesteşte Rudy Wetzer, căpitanul echipei, amintindu-şi cu umor că "Rafinschi a scăpat o minge peste bord şi, de ciudă, îi venea să se arunce după ea".

După ai noştri, francezii şi belgienii au urcat şi ei pe Conte Verde. Iar brazilienii li s-au alăturat la Rio. Dar nimeni n-a reuşit să ţină piept uruguayenilor. "Tricolorii" au pierdut cu 4-0, tot patru goluri primind şi argentinienii în finală: 4-2.

"Cîştigaţi sau muriţi!"

Înaintea finalei CM 1938, contra Ungariei, fiecare jucător italian a primit o telegramă de la dictatorul Benito Mussolini. Mesajul era simplu şi terifiant: "Cîştigaţi sau muriţi!". Şi squadra a învins, Piola (foto) şi Colaussi au marcat împreună 4 goluri, reuşitele lui Titkos şi dr. Sarosi nefăcînd decît să-l mai pună pe jar pe "duce". La sfîrşit, portarul maghiar Szabo Antal a avut o replică faimoasă: "Am primit patru goluri, dar, cel puţin, le-am salvat vieţile adversarilor".

Papa, Sinatra