De ce avem o economie euroizată? Pentru că, în loc să se ajungă la stabilitate prin modul de gestionare a economiei, ca în Polonia, s-au pus în loc reperele economiilor stabile - euro şi dolarul
Presa de specialitate a făcut de curând descoperirea de senzaţie că economia românească este euroizată, în vreme ce în Polonia toate preţurile se exprimă în monedă locală. Din păcate însă, această "noutate" datează de mai bine de trei cincinale, atunci când economia era dolarizată. Şi dacă tot s-a repus pe piaţă această temă eternă şi fascinantă se putea determina măcar cauza euroizării. Mai ales că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a oferit recent un fir, spunând că Polonia a evitat recesiunea datorită reformelor structurale.
Haideţi să o luăm de la origini. Leszek Balcerowicz, arhitectul reformelor poloneze, enumera şapte factori care stau la baza unei recuperări accelerate a decalajelor economice: stabilitatea monedei, obţinută prin politici monetare şi bugetare ferme; fiscalitate şi cheltuieli bugetare reduse, care să permită eliberarea de resurse pentru învăţământ şi infrastructură; ponderea mai mare a proprietăţii private faţă de cea de stat; orientarea spre export, fără neglijarea pieţei interne; o piaţă a muncii elastică şi relaţii de muncă propice dezvoltării; preţuri fixate de piaţă, adică puţine preţuri controlate; stabilitate politică de lungă durată, esenţială nu în sine, ci ca fundal pentru aşezarea solidă a bazelor dezvoltării rapide.
Am identificat punctul de pornire: stabilitatea monedei. Aceasta, alături de dobânzi atractive la economisiri, stabilitatea cadrului juridic al proprietăţii private şi de noi relaţii de muncă, apte să protejeze profitul în faţa consumului imediat, determină acumulări, investiţii, creşteri de productivitate. De ce noi, românii, am utilizat cursul de schimb ca instrument de as