Zenica, locul în care tricolorii îşi vor juca una dintreultimele şanse de a ajunge la Euro 2012, are o poveste legată deromâni. La reconstrucţia oraşului, afectat de războiul bosniac(1992-1995), au participat activ 200 de soldaţi români dinBatalionul 96 geniu. Unul dintre aceştia a acceptat să povesteascăpentru ProSport cum arătaZenica după război, dar cu o singură condiţie: numele să nu îi fiemenţionat.
"Oraşul era distrus la începutul misiunii noastre. Nuera la fel de afectat precum Sarajevo, acolo unde conflictele aufost mai puternice, dar arăta destul de rău. Aici erau înmajoritate musulmani şi nu aveau, practic, cu cine să selupte", începe să explice ofiţerul român. Trupa de geniştidin Bosnia s-a ocupat strict de repararea drumurilor şi podurilordin Zenica, iar locul în care au fost cazaţi era unul tipic pentruo perioadă de război: "Am stat în combinatul siderurgic delângă oraş. A fost mai bine aşa decât să stăm prin corturi",continuă acesta, adăugând şi o paralelă interesantă cu România. Unadin care ţara noastră iese puţin şifonată, având în vedere situaţiapolitică a Bosniei în perioada de după 1996: "Marea noastrăsurpriză a fost când am văzut că drumurile lor erau mult mai bunedecât cele din ţara noastră. Şi aici vorbim despre o ţară ce tocmaidepăşise un război", a conchis soldatul român.
Zenica, locul în care tricolorii îşi vor juca una dintreultimele şanse de a ajunge la Euro 2012, are o poveste legată deromâni. La reconstrucţia oraşului, afectat de războiul bosniac(1992-1995), au participat activ 200 de soldaţi români dinBatalionul 96 geniu. Unul dintre aceştia a acceptat să povesteascăpentru ProSport cum arătaZenica după război, dar cu o singură condiţie: numele să nu îi fiemenţionat.
"Oraşul era distrus la începutul misiunii noastre. Nuera la fel de afectat precum Sarajevo, acolo unde conflictele aufost mai puternice, dar arăta destul