Cea mai mare poartă feroviară din Vestul ţării a fost lăsată în paragină, după un contract de reabilitare păgubos. Firma israeliană Poldmir Construction Ltd. şi Ministerul Transporturilor se judecă la Curtea de Arbitraj de la Paris pentru rezilierea contractului.

Lucrările la Gara de Nord din Timişoara au început în urmă cu cinci ani şi ar fi trebuit finalizate în anul 2007. Din păcate, poarta feroviară a oraşului de pe Bega arată acum chiar mai rău decât atunci când au început aşa-zisele lucrări, care au devenit în timp demolări, accentuând gradul de degradare al clădirilor şi al peroanelor din gară.

Timişorenii spun că le este ruşine cu această instituţie, care ar trebui să fie una simbol pentru oraşul lor, mai ales că aceasta a fost timp de câteva decenii prima imagine pe care şi-o făceau strănii despre noi. Cititorii Adevărul de Seară Timişoara au dorit să afle mai multe detalii despre factorii care au condus la degradarea Gării de Nord şi ce se va întâmpla în continuare.

Gara mare

Pentru modernizarea Gării de Nord, sau „Gara mare", cum este numită de timişoreni, Ministerul Transporturilor a făcut un împrumut de 9,2 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstruţie şi Dezvoltare. Firma executantă a întârziat însă nejustificat de mult lucrările, iar calitatea acestora a lăsat de dorit, motiv pentru care contractual a fost reziliat. „Decizia finală privind rezilierea va fi luară de către Curtea de Arbitraj de la Paris. Trei judecători au fost aici în februarie ca să vadă cum au fost executate lucrări, iar acum s-s solicitat prezenţa unui specialist care să se pronunţe asupra calităţii", a declarat directorul Regionalei CFR, Valeriu Trică.

Până acum societatea israeliană a primit aproape trei milioane de euro pentru lucrările efectuate, iar banii din împrumut sunt încă la dispoziţia ministerului, până când va fi so