După o analiză strict pe lege a reieşit faptul că afaceristul Constanda a obţinut terenul din Parcul Bordei incălcănd Codul Civil, acesta cumpărănd drepturile litigioase de la foştii proprietari, deşi terenurile din Satul Francez nu mai erau in litigiu la momentul respectiv, astfel incăt contractul este nul.
După o analiză strict pe lege a reieşit faptul că afaceristul Constanda a obţinut terenul din Parcul Bordei incălcănd Codul Civil, acesta cumpărănd drepturile litigioase de la foştii proprietari, deşi terenurile din Satul Francez nu mai erau in litigiu la momentul respectiv, astfel incăt contractul este nul.
Scandalul iscat in jurul Parcului Bordei ia amploare. Juriştii Primăriei Capitalei, dacă ar fi vrut, ar fi putut evita lungul şir de procese, rezolvănd cazul Bordei doar după o atentă citire a legislaţiei in domeniu. Astfel, Costică Constanda a cumpărat drepturile litigioase pe nişte terenuri din Satul Francez deja căştigate de proprietari in instanţă. Incheierea contractului de cedare a drepturilor litigioase a avut loc in etapa in care Primăria Municipiului Bucureşti trebuia să pună in executare hotărărea judecătorească respectivă.
act nul. Aşadar, incheierea contractului respectiv s-a făcut intr-o etapă administrativă, nu judecătorească. Neexistănd un litigiu, nu putea exista nici dreptul de a-l cumpăra, astfel cum legiferează articolul 1403 din Codul Civil, potrivit căruia "lucrul se socoteşte litigios cănd există proces sau contestaţie asupra fondului dreptului". Un argument care să sprijine ideea nulităţii actului incheiat de Constanda cu proprietarii din Satul Francez este şi o acţiune in instanţă a doi dintre aceştia, care cereau să se constate nulitatea actului de cedare a drepturilor litigioase. Conform Mediafax, procesul declanşat la Judecătoria Sectorului 1 s-a incheiat la 1 octombrie 2004, cănd Ioana Angelescu şi
