Splina aparţine sistemului limfatic. Persoanei căreia i s-a scos splina degeaba i se mai fac vaccinuri. Tocmai de aceea chirurgia modernă caută să nu mai îndepărteze splina, ci să o conserve.
Dacă traumatismele au lovit-o grav sau bolile splenice au afectat-o adânc, se încearcă măcar păstrarea a 40% din splină. Iar dacă dezastrul cere scoaterea splinei, trebuie implantată o porţiune construită din cuburi tăiate din splina veche.
Care sunt funcţiile splinei? Răspunde profesorul doctor Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie Generală a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca. În primul rând, splina are o funcţie importantă în imunitate. De exemplu, splina ajută organismul să-şi fabrice factori de apărare în lupta cu bacteriile. Cei care nu mai au splină trebuie să se ferească de infecţii. Pentru ei, infecţiile reprezintă mari pericole. Splina mai are şi o funcţie de rezervor pentru celulele sângelui. Aproximativ 30% din trombocite se găsesc mereu în splină. Când e vorba să se formeze un cheag care să oprească scurgerea de sânge dintr-o rană, splina dă drumul trombocitelor depozitate de ea.
De asemenea, splina mai are şi funcţia de filtru pentru sânge. În general, sângele este un cărăuş pentru celulele moarte, pentru antigene, pentru deşeurile provenite din toate zonele organismului. Filtrul numit splină epurează aceste deşeuri. Splina este cimitirul globulelor roşii care mor după 90-120 de zile după ce îşi fac treaba în sânge. Splina nu lasă să se irosească fierul din aceste globule roşii care au murit, prelucrează metalul preţios şi-l eliberează ca materie primă pentru viitoarele globule roşii. În stare de făt, viitorul om beneficiază de o splină care produce sânge.
Splina are şi o funcţie hormonală, acţionând asupra hipofizei, timusului, gonadelor. Când splina este profund lezată de un traumatism sau de boli