După "Regina alba", în care imaginează isprăvile unei descendente a zânei Melusina, ca să-şi vadă soţul ajuns şi rămas pe tronul Angliei, Philippa Gregory a creat în "Regina roşie", ca-n oglindă, altă figură feminină la fel de ambiţioasă, care îşi dedică viaţa unui ţel similar, convinsă că fiul ei va fi rege. Cele două eroine sunt proiectate în evenimentele din Războiul celor Două Roze, care a măcinat istoria Angliei, dar autoarea le-a construit în contrast evident: vrăjitoarea şi pioasa.

Regina albă, Elizabeth Woodville, a intrat prin căsătoria cu Edward în casa de York, cu trandafirul alb drept emblemă. Ea are ca model şi protectoare pe zâna Melusina, alegând calea vrăjitoriei, pentru că posedă, ca şi mama ei, darul celei de-a doua vederi şi puterea asupra elementelor fluide, aerul şi apa. Epica împleteşte poveşti de iubire şi luptele pentru domnie, ţesând firele magiei pe urzeala formată din marea istorie.

Regina roşie, Margaret Beaufort, aparţine prin naştere şi căsătorii casei de Lancaster, ce arborează ca emblemă trandafirul roşu, dar îşi duce existenţa după modelul Ioana d'Arc, alegând calea credinţei, cu rugăciuni şi penitenţă. Înzestrată cu inteligenţă şi ambiţie rare, cu voinţă şi tenacitate de neclintit, a reuşit să-şi vadă fiul urcând pe tron şi punând capăt războiului dintre cele două familii de veri.

"Regina roşie" urmăreşte viaţa unei tinere, de la 12 ani până la aproape 30 de ani, când îşi împlineşte ţelul: aşază pe tronul Angliei pe unicul ei fiu, un Tudor din casa de Lancaster. Romanul se opreşte aici, însă istoria o consemnează ca întemeietoarea dinastiei Tudor, mama întâiului rege din această dinastie, Henric al VII-lea, şi bunica lui Henric al VIII-lea. Totodată, ea a întemeiat două colegii la Cambridge, semn al pasiunii ei pentru studiu.

Eroina impresionează prin credinţa nestrămutată în Dumnezeu şi în destinul ei. Marga