In aceasta luna, editura Humanitas publica, in traducere romaneasca, cartea lui Jean-Dominique Bauby. In curind, cartea va clipi, tacuta, in rafturile librariilor. Fericiti cei curati cu lectura, ca a lor este imparatia operei! In 1985, intr-o conferinta despre opera lui M. Blecher, scriitorul Norman Manea observa ca "dintr-un ocean de suferinta, ca un superb si iluminat scafandru al durerii, artistul a recuperat un apel unic si o mareata lectie de frumusete umana". Au trecut, de atunci, mai bine de douazeci de ani, insa inspirata imagine de "scafandru al durerii" pastreaza nestirbite profunzimile artei blecheriene. Intr-adevar, viata lui Blecher a fost o neobosita lupta impotriva scufundarii fiintei in neant. Forta si vitalitatea scrierilor sale par sa izvorasca din metamorfozarea imobilitatii fizice intr-un univers literar adinc, mereu miscator si liber ca marea. Capacitatea extraordinara a "scafandrului durerii" de a descoperi si de a lumina, prin scriere, marea evadarea din prizonieratul suferintei nu a trecut neobservata. In 1939, adica la un an dupa plecarea scriitorului dintre cei vii, Sasa Pana, unul dintre prietenii artistului, comenta ca autorul Inimilor cicatrizate "a fixat ca pe fluturi cosmarele in slove". Scafandru sifluture, iata doua dintre esentele universului literar configurat de M. Blecher. Poate ca aceste imagini s-ar fi ascuns prafuite in subsolul critic al operei sale daca, intr-o alta tara si intr-o vreme mai apropiata de a noastra, un alt spirit nu ar fi sublimat suferinta intr-o formula emblematica: Scafandrul si fluturele. Pelicula pictorului-regizor Julian Schnabel, ecranizare a cartii lui Jean-Dominique Bauby, reuseste sa surprinda, in cadre despuiate de romantari inutile, amintiri, impresii si frinturi din curgerea sfisietoare a unui destin inchis in carcera muta a corpului, in urma unui atac cerebral. Evenimentele care au precedat "scri