Avem deocamdată o coaliţie anticriză şi, cică, la un moment dat, o să ni se întâmple chiar şi un guvern. După ce s-au scuipat vârtos, pediştii şi pesediştii şi-au dat mâna peste ţară. Da’ între timp l-au uitat pe drum, într-un soi de şpagat pe două scaune, pe "dragă Stolo". Care, perfect previzibil, iar a reuşit să răcească la creierii capului fix în momentul decisiv.

Are omu’ ăsta o lipsă de simţ al ridicolului, ceva de speriat. Legendarul Robocop de Aluminiu se gripează la comandă şi se mută la garaj fără să-i zvâcnească un muşchi pe chipul împietrit. Neînfricatul Don Quijote al tabelelor, spaima blondelor filiforme, iese urât din politică, în stilul mizer care l-a şi consacrat. Adică lipindu-se oportunist în hora mare şi retrăgându-se libidinos din peisajul uman rotitor (în care pur şi simplu nu se regăseşte) la un simplu semn al stăpânului. Dat fiind că tragicul personaj nu-şi mai aminteşte cine şi cu ce l-a şantajat acum patru ani, când cu debarcarea regimului ticăloşit întru tragerea în ţepe a corupţilor de partid şi de stat, probabil că nici acum nu se va prinde cine i-a schimbat bateriile de premier cu alea de retragere.

Ar fi culmea ca acum toţi – politicieni, aşa-zişi analişti, fătuce cuprinse de importanţa microfonului din mână, cititoare de prompter închipuite – să căşune cu picioarele doar pe bietul Stolojan. Iresponsabilul chiar nu e el, o biată marionetă inconştientă manevrată dibaci de un Păpuşar Şef, ci aceia care, în diverse momente decisive ale istoriei, au tupeul neobrăzat să-l propună şi să-l accepte, în dispreţul românilor de bun-simţ, pentru diverse dregătorii. Românii au dreptul să ştie de ce acest Hopa Mitică de tinichea le este băgat periodic, cu de-a sila, pe gât şi, în egală măsură, de ce, la fel de periodic, i se trage cortina în faţă. Şi nu, chiar nu mai vreau să aud că taman azi-noapte i-a venit celui mai uninomi