"Dar, Gica, tu nu ne-ai oferit nimic" - aceasta a fost fraza care i-a bulversat pe unii dintre cei care au vazut "spectacolul" oferit de doi dintre cei care fac parte din asa-zisa "generatie de aur" a fotbalului romanesc, Ionut Lupescu si Florin Prunea, in cadrul unor "negocieri" in direct purtate cu Gica Popescu in emisiunea colegului nostru Ovidiu Ioanitoaia, "Recursul etapei". Nu a fost un recurs la etapa, ci unul la memorie, Lupescu si Prunea facandu-ne sa ne intrebam ce cauta acolo si cum de au ajuns sa fie atat de "disputati", ca si cum victoria in alegerile pentru postul de presedinte al FRF ar depinde de unul dintre ei. Ne-a ramas un gust amar, ne-am gandit la Dumitru Dragomir si la "zicerea" sa de dupa Comitetul Executiv al FRF, unde a fost debarcat Craciunescu: "O tiganie!". E valabila si acum, unde se ofera si se cer posturi la Federatie, unde trecutul e cumparat cu functii, iar numele cu promisiuni. Pe Prunea amintirile nu-l chinuiesc Ionut Lupescu si Florin Prunea nu au fost ca Gica Hagi, nici ca Gica Popescu, Sabau, Dan Petrescu, Raducioiu, Ilie Dumitrescu sau Adrian Ilie, dar prin munca lor de jucatori au ajuns sa faca parte dintr-un restrans grup intitulat "generatia de aur", fotbalisti care au jucat la cel putin trei turnee finale, mondiale (1990, 1994, 1998) sau europene (1996, 2000). Sunt aproape singuri pe o parte a "baricadei", cea care s-a lipit acum de Mircea Sandu, si au inceput sa spuna ca "generatia de aur" nu a existat, ca au fost sute de jucatori mai buni, ca de fapt nu are rost acel "aur" din moment ce nu s-a castigat nimic. De acord, dar portarul Prunea ar trebui sa isi aminteasca faptul ca drumul spre aur sau alta medalie a fost taiat in 1994 tocmai in urma unei "interventii" personale din meciul cu Suedia si, cel putin atunci cand se discuta acest subiect, ar trebui sa taca. De acord si cu faptul ca au fost, poate, zeci sau sute de