Sindicatele se opun reformei sistemului de pensii, susţinută de guvern, şi ameninţă că-şi vor apăra în stradă dreptul de a munci mai puţin. Sursa: AFP
Liderii sindicali, cetăţeanul francez obişnuit şi politicienii de stânga din Franţa dau de înţeles guvernului că vor lupta îndârjit împotriva unei măsuri care ar creşte vârsta de pensionare peste limita actuală, stabilită la 60 de ani. Şi totuşi, chiar această măsură e favorizată de guvernul de la Paris, pentru reformarea sistemului de pensii, ameninţat de un uriaş deficit.
La o întâlnire cu sindicatele, menită să stabilească un calendar de negocieri pentru reformă, Nicolas Sarkozy a asigurat, ieri, că nu doreşte „să forţeze” o soluţie, potrivit AFP.
„Dacă dorim să salvăm sistemul de pensii, nu putem amâna deciziile”, a spus, însă, preşedintele, care a adăugat că o propunere legislativă privind reforma va fi înaintată în luna septembrie.
În sprijinul reformei vin statisticile guvernului, care spun că sistemul de pensii va avea anul acesta un deficit de 10,7 miliarde de euro şi că, în prezent, una din zece pensii nu este finanţată.
O viaţă lungă, multe griji
Nesustenabilitatea sistemului de pensii francez are la bază o combinaţie de factori. Vârsta legală de pensionare a fost coborâtă la 60 de ani, de la 65, în 1983, de preşedintele Francois Mitterrand. În paralel, speranţa de viaţă a francezilor a crescut până la o medie actuală de 81 de ani, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Sindicatele nu sunt însă de acord cu ideea că, doar pentru că speranţa de viaţă a crescut, atunci oamenii ar trebui să muncească o perioadă mai lungă. Nu este prima încercare de reformă. O măsură adoptată în 2003 măreşte numărul de ani în care angajatul din sectorul privat contribuie la sistemul de pensii, de la 40 la 41. O soluţie pe care şi actualul guvern
