Tradiţia udatului sau a stropitului fetelor şi nevestelor este păstrată de sute de ani pe alocuri, în unele zone ale Aradului. Obiceiul spune ca fetele trebuie udate cu apă de izvor neîncepută ca să dea naştere la copii sănătoşi, să fie frumoase şi să miroasă tot anul ca florile de primăvară.
Femeile şi fetele ştiu că în această zi vor avea mulţi musafiri, aşa că se pregătesc din timp cu ouă roşii, pălincă şi prăjituri. Primii care pornesc la stropit sunt cei mici, care îşi învaţă cu câteva săptămâni înainte „poezia”. Obiceiul udatului se păstrează şi la oraş, unde apa de izvor a fost înlocuită cu parfumuri sau deodorante, mai scumpe sau mai ieftine, în funcţie de gustul sau buzunarul fiecăruia.
Legenda Udatului fetelor
Una dintre legendele care explică acest obicei spune că a doua zi de Paşti, o fată creştină vindea ouă. De la ea cumpăra o fată păgână. Cele doua intrând în vorbă, prima îi explică legea creştinească, dar cea de-a doua, neîncrezătoare, îi spune: „Te-oi crede dacă s-or înroşi ouăle pe care mi le-ai vândut”. De îndată ouăle s-au înroşit, iar de spaimă, fetele au leşinat amândouă. Trecând pe acolo doi flăcăi, le-au văzut şi le-au stropit cu apă de la fântână. Revenindu-şi, fetele le-au dăruit drept răsplată ouă înroşite, iar fata păgână s-a încreştinat.
