Săptămîna trecută a venit vorba despre alegerile preliminare de la democraţi. La republicani confruntarea este chiar mai interesantă, parcă tipurile umane sînt mai complicate. Ciudat este că vorbim de GOP (Grand Old Party), adică de partidul sistemului, de establishment. Clişeul e nedrept. Avem acolo o cursă între individualităţi puternice, între un rebel principial (McCain), un habotnic încăpăţînat (Huckabee), un businessman mormon şi conformist (Romney) şi un aiurit charismatic (Ron Paul). Şi a mai fost şi Rudy. Îl ştiţi, Rudolph Giuliani, primarul Americii la 11 septembrie. Republican ales într-un oraş majoritar democrat, a rămas în memoria oamenilor pentru că l-a curăţat de gunoaie şi l-a făcut mai sigur. Catolic şi credincios, dar căsătorit de trei ori, dintre care o dată cu o verişoară, prin dispensă de la biserică. S-a declarat pentru dreptul femeii de a întrerupe sarcina, dar a promis că va numi la Curtea Supremă judecători care vor refuza jurisdicţia federală asupra chestiunii. Tema este foarte importantă pentru baza conservator-religioasă a GOP, care se luptă de 35 de ani să desfiinţeze decizia Roe vs Wade a Curţii, prin care dreptul la avort este considerat garantat de Constituţie. Ca mijloc de a ocoli această decizie, conservatorii doresc judecători care să declare că avortul nu are de-a face cu Constituţia şi că vor lăsa fiecare stat din federaţie să decidă. Practic, Giuliani le-a spus conservatorilor: eu nu mă opun avortului, dar dacă voi vreţi să decideţi la nivel local, aşa să fie. Nu a fost de ajuns pentru mulţi dintre ei: un newyorkez atît de complicat va avea prea mult de aşteptat în purgatoriu pe lumea cealaltă pentru a fi bun de preşedinte pe lumea asta. Însă Rudy şi-a văzut de treabă. Şi-a croit cel mai bun program economic, în opinia mea, bazat pe austeritate şi non-intervenţie. Asta într-o campanie în care alegătorii americani sînt gîdila