Dacă în ultimii ani ai comunismului programul de autostrăzi a fost sistat din cauza stabilirii unor alte priotităţi, ne-am fi aşteptat la o reluare în forţă după Revoluţie. S-au făcut din nou grafice de execuţie. Realizări efective, mai puţin... „Din anii 1990, când s-a pus din nou problema construirii autostrăzilor, s-au efectuat studii de fundamentare şi s-a făcut un program care presupunea realizarea unei reţele de 3.600 de kilometri de autostradă. Etapa I cuprinde

Dacă în ultimii ani ai comunismului programul de autostrăzi a fost sistat din cauza stabilirii unor alte priotităţi, ne-am fi aşteptat la o reluare în forţă după Revoluţie. S-au făcut din nou grafice de execuţie. Realizări efective, mai puţin...

„Din anii 1990, când s-a pus din nou problema construirii autostrăzilor, s-au efectuat studii de fundamentare şi s-a făcut un program care presupunea realizarea unei reţele de 3.600 de kilometri de autostradă. Etapa I cuprindea 280 de kilometri, etapa II 636 de kilometri, care trebuiau să fie gata până în 2015, iar etapa a III-a circa 2.600 de kilometri”, spune Marţincu.

Primul tronson propus şi început a fost Bucureşti - Constanţa. Tronsonul Bucureşti - Feteşti mai precis. Finanţarea era de la buget, dar din cauza dificultăţilor financiare lucrarea a fost oprită după 3 ani. A fost reluată în 2000, cu finanţare de la Banca Europeană pentru Investiţii de data aceasta şi, în completare, de la buget. Ultima porţiune a tronsonului, lung de 174 de kilometri, a fost inaugurat abia în 2007.

„Abia după anul 2.000 putem vorbi de o accelerare în ceea ce priveşte programul de autostrăzi proiectate. Prioritate au căpătat tonsoanele de autostradă de pe tronsoanele pan-europene IV şi IX. Apoi am ajuns la momentul integrării în Uniunea Europeană, când s-a propus un sprijin important din partea UE pentru realizarea programului de autostrăzi”, cr