In cadrul unui comentariu publicat in cotidianul de business The Wall Street Journal, presedintele Cehiei Vaclav Klaus scrie despre motivele pentru care proiectul zonei euro nu a avut succesul scontat, sustinand ca zona euro va exista in continuare, desi cu un pret ridicat, economia europeana putand fi salvata, pe termen lung numai printr-o restructurare radicala a sistemului economic si social.
"Chiar si sustinatorii entuziasti ai zonei euro vorbesc deodata despre potentiala prabusire a intregului proiect acum, iar noi, criticii, sustinem ca trebuie sa privim intreaga situatie intr-un mod mai structurat", scrie Vaclav Klaus, un eurosceptic declarat.
In opinia presedintelui ceh, termenul de "colaps" are cel putin doua sensuri. Primul este ca proiectul zonei euro nu a reusit sa produca efectele pozitive asteptate. "Dupa stabilirea zonei euro, cresterea economica a statelor membre a incetinit comparativ cu deceniile anterioare, sporind diferenta dintre rata de crestere din zona euro si cea din alte economii importante."
Nici chiar asteptata convergenta a ratelor inflatiei nu s-a produs, formandu-se doua grupuri in zona euro, unul cu o rata scazuta a inflatiei (majoritatea tarilor din vestul si nordul Europei) si unul cu o rata ridicata (incluzand Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda). "Situatia nu are nicio legatura cu criza mondiala. Aceasta criza doar a accentuat si expus probleme economice ascunse mult timp, nu le-a creat", considera presedintele ceh.
In primii sai zece ani, zona euro nu a dus la o omogenizare remarcabila a economiilor statelor membre. Odata cu declansarea crizei, lipsa de omogenitate s-a manifestat foarte clar. Chiar si Otmar Issing, economist-sef al BCE, considera ca crearea zonei euro a reprezentat in primul rand o decizie politica, nu economica.
Al doilea sens al termenului "colaps" reprezinta o posibila prabusire