Şi-ar fi dorit, din contră, să fie mai mult băgaţi în seamă de Washington, pentru că telegramele diplomatice transmise acolo de simpaticul şi nonconformistul ambasador american la Sofia, James Warlick, nu spun nimic scandalos, ci reflectă realitatea din ţara nou-intrată în Uniunea Europeană, pe care bulgarii nu o neagă.. În notele sale, ambasadorul american a dat şi informaţii despre “dosare grele”, ca lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, reforma în sistemul judiciar şi alte probleme spinoase ale Bulgariei, dar aceste chestiuni erau un déjŕ vu...
Aşa că lui Warlick nu i-a tremurat nici un muşchi pe faţă când ambasadorii Americii din întrega lume începuseră să se agite duminică din cauza “hemoragiei” de dezvăluiri a incomodului site WikiLeaks. Într-o lungă telegramă consacrată în exclusivitate Bulgariei, dezvăluită de WikiLeaks, ambasadorului i se aduceau la cunoştinţă priorităţile privind ceea ce “Washingtonul vrea să afle despre Bulgaria”. În capul listei figurau, deloc surprinzător, “corupţia elitelor şi crima organizată”. Departamentul de Stat mai voia să afle şi despre influenţa Rusiei în sectorul energetic, dar şi în politică, despre stabilitatea economică, securitate şi fiabilitatea bulgarilor ca parteneri transatlantici. Telegrama nu avea nimic neobşnuit, numai că toate acestea, puse negru pe alb, pe un document având antetul Departamentului de Stat, dădeau greutate, impresionând mai ales prin ierarhia listei foarte detaliate a sarcinilor “to do”. Sociologul bulgar Ognian Mintcev, un intelectual prooccidental, citat de Le Monde, a ţinut “să-i mulţumească contribuabilului american, pentru că fără culegerea sistematică a acestor informaţii despre ea, Bulgaria ar fi semănat astăzi cu o ţară ca Ucraina sau Belarusul”. Şi alţi comentatori politici şi sociologi regionali au observat “cvasiabsenţa Balcanilor” din telegramele americane. Până acu