Una dintre cele mai interesante transformări comunitare din Transilvania este cea a oraşului Turda. În perioada comunistă, Turda era unul dintre cele mai poluate oraşe, asemănătoare cu Copşa Mică. Fosta fabrică de ciment emitea un praf atotprezent, care transforma acoperişurile în platforme cenuşii şi care, asiprat în plămânii localnicilor, a transformat locuitorii oraşului într-una dintre cele mai bolnave populaţii din România.
De asemenea, fostele Uzine Chimice Turda au transformat mari suprafeţe de teren în imense halde, cu sute de mii de tone de otrăvuri, depozitate la voia întâmplării, sub forma unor halde de deşeuri. La fel erau şi alte fabrici, de mai mici dimensiuni, cum ar fi fosta fabrică de sticlă ori fosta fabrică de bere. După căderea comunismului, vechile fabrici au cunoscut un declin accentuat, iar apoi au început să îşi închidă porţile una după alta.
Poluarea, moştenirea comunismului
Iar Turda a rămas, în urma industrializării, urmată de dezindustrializare, un oraş cu o rată a şomajului care se ridica spre 20 la sută, sărac şi poluat. Mulţi dintre specialiştii în dezvoltare urbană spun că, acum 10 ani, Turda părea o comunitate muribundă, incapabilă să îşi regăsească viitorul. Însă, de un deceniu, a început transformarea oraşului care a devenit, azi, una dintre cele mai interesante destinaţii turistice din Transilvania. Cei care au crezut în această transformare au fost câţiva localnici, care păreau doar nişte idealişti simpatici. Însă, treptat-treptat, au început să pună în valoare diferite obiective turistice, care pot să formeze acum un circuit turistic în adevăratul sens al cuvântului.
Reţeta schimbării
Primarul Tudor Ştefănie este unul dintre artizanii schimbării. El spune că reţeta transformării a constat în formarea unei echipe capabile să obţină şi să gestioneze fondurile europene, pentru că oraşul nu avea singur r