Banca Naţională a comunicat, zilele trecute, nivelul rezervelor internaţionale. Datele pun în evidenţă atât volumul total, cât şi cotele celor două mari componente: valute şi aur.
După ce au fost încheiate socotelile, s-a văzut că stocul final, la 31 martie 2009, a înregistrat un recul. După ce nenumărate mişcări s-au produs cu deosebire în compartimentul valutelor, Banca Naţională a înregistrat intrări şi ieşiri, a plătit datoriile statului şi şi-a contabilizat veniturile. După ce a tras linie a rezultat un minus de 796 de milioane de euro.
Aurul, staţionar sub aspect cantitativ, în sensul că în martie, faţă de februarie, cantitatea de metal preţios din rezerva BNR a rămas nemodificată, 103,7 tone, a scăzut valoric de la 2,484 miliarde de euro în februarie la numai 2,305 miliarde de euro în martie. Motivul: scăderea preţului aurului pe piaţa internaţională. Şi iată cum, prin jocul preţurilor, ponderea valorii aurului în totalul rezervelor BNR a scăzut cu 179 milioane de euro. Dinamica valoare-cantitate, în cazul stocului metalic din rezervele BNR, este neîndoielnic demnă de interes. Vedem cum, fără ca măcar un gram de aur să fi fost mişcat de la locul lui, stocul fizic fiind neatins, valoarea totală se schimbă de la o lună la alta. Fascinantă această neîncetată mişcare. Motiv pentru care, zi de zi, ochii noştri sunt aţintiţi cu vădit interes spre ecranele burselor de metale preţioase. Interes ce creşte mai ales în momentele critice. Componenta în aur din rezerva noastră internaţională îşi modifică periodic valoarea, în raport cu preţurile de pe marile pieţe ale lumii.
Să revenim însă la componenta în valute. Mă voi referi la două momente legate de această componentă, care au stârnit vâlvă şi au dat naştere unor confuzii. Le voi detalia.
Primul moment priveşte nivelul reculului înregistrat la sfârşitul lunii mar
