ÎN LARG. Scufundătorii profesionişti de pe litoral îi învaţă pe turişti „beţia adâncurilor” şi scot din larg comori bine ascunse.

1 /.

Despre George Lipoveanu se poate spune că o parte din viaţă şi-a trăit-o în mare. În cei 30 de ani de activitate în marină, are peste 7.200 de ore de scufundări.

Acum, în micul golf din staţiunea Jupiter, unul dintre cei mai „tari” scufundători în Marea Neage, salvamar pe cinste şi profesorul care îi învaţă pe turişti cum să pătrundă în tainele adâncurilor. Scafandrul Lipoveanu spune că lumea confundă scuba divingul cu scufundările de agrement, iar între cele două sunt diferenţe care nu pot fi ignorate.

„Când vorbeşti de scuba diving spui o pereche de labe de înnot şi o mască cu o ţeavă de respirat, în timp ce „diver”-ul dă din picioruşe la doi metri adâncime. Scufundarea de agrement este cu totul altceva, nu se compară, firesc, nici cu scufundările profesionale, dar nici cu bălăceala scuba”, crede scafandrul.

Turistul care vine la el pentru a face scufundări este echipat cu tot ce îi trebuie: costum de neopren, mai subţire pentru perioada aceasta a anului, butelii de oxigen şi aparat de respirat. În plus, este iniţiat de către instructori, scufundători profesionişti cu brevete internaţionale, în „Dicţionarul de scufundare”. Mai exact, „i se explică ce e beţia adâncurilor, codurile de semnalizare, întreg alfabetul scufundării”.

Pisica de mare trage spre ţărm

Scufundătorul e de părere că, la noi, apa mării este ceva mai agitată decât în alte zone, iar până acum ceva timp şi una dintre cele mai poluate. Pescarii din zonă îşi amintesc cum, atunci când erau în larg, vedeau petroliere care erau spălate la numai doi kilometri distanţă de malul mării, unde turiştii făceau plajă. Cu toate acestea, acum, George Lipoveanu crede că marea e mai limpede.

@N